1. Operațiunile care au stat la baza creanțelor / datoriilor care urmează să facă obiectul compensării provin din tranzacții pentru care cota de TVA aplicabilă este diferită 

De exemplu, Societatea A cumpără de la un furnizor (Societatea B) produse pentru care cota aplicabilă este de 19%. Valoarea achizițiilor este de 100 lei (suma netă), la care se adaugă 19 lei TVA, rezultând o datorie de 119 lei. Furnizorul (Societatea B) este interesat de unul dintre produsele realizate de Societatea A, pentru care însă cota aplicabilă este de 9%. Presupunem că valoarea produselor vândute de Societatea A este tot de 119 lei, ceea ce face ca factura emisă să aibă 109 lei bază și 10 lei TVA (sumele au fost rotunjite, pentru exemplificare ușoară). Evident, ambii parteneri sunt înregistrați în scopuri de TVA. 

Dacă fiecare dintre cei doi parteneri și-ar fi făcut plăți reciproce, în contul de TVA al fiecăruia trebuiau să se regăsească următoarele sume (presupunem că fiecare avea în contul de TVA 100 lei sold inițial): 

Societatea A: 
Sold inițial: 100 lei; 
Încasări de la Societatea B: 9 lei; 
Plăți către societatea B: 19 lei; 
Sold final la sfârșitul perioadei: 90 lei. 

Societatea B: 
Sold inițial: 100 lei; 
Încasări de la societatea A: 19 lei; 
Plăți către societatea A: 9 lei. 
Sold final la sfârșitul perioadei: 110 lei. 

În cazul în care compensarea nu ar fi implicat corecții de TVA, fiecare ar fi avut în sold aceiași 100 lei pe care i-a avut inițial. 

În acest caz, apreciem că răspunsul ANAF nu se aplică. 

Astfel, plata defalcată ar putea să nu se aplice în cazul compensărilor, dar ar putea necesita corecții, respectiv: 
- Societatea B, după compensare, trebuie să mute din contul curent în contul de TVA suma de 10 lei (diferența dintre TVA colectat de 19 lei și TVA deductibil de 9 lei) 
- Societatea A ar putea cere ANAF dreptul de a transfera din contul de TVA în contul curent sumă de 10 lei. 

2. Operațiuni care au regim de taxare diferit (operațiuni taxabile vs operațiuni scutite de TVA) 
Aceeași situație ar rezultă și în cazul în care sumele reprezentând creanțele / datoriile ar rezulta din tranzacții pentru care regimul de TVA este diferit: operațiuni taxabile vs operațiuni scutite de TVA. 

De exemplu, Societatea A cumpără de la un furnizor (Societatea B) produse pentru care cota aplicabilă este de 19%. Valoarea achizițiilor este de 100 lei (suma netă), la care se adaugă 19 lei TVA, rezultând o datorie de 119 lei. Furnizorul (Societatea B) este interesat de unul dintre produsele realizate de Societatea A, care este însă scutit de TVA (cu sau fără drept de deducere, nu contează). Presupunem că valoarea produselor vândute de Societatea A este tot de 119 lei, ceea ce face ca factură emisă să aibă 119 lei bază (operațiunea este scutită de TVA). Evident, ambii parteneri sunt înregistrați în scopuri de TVA. 

Dacă fiecare dintre cei doi parteneri și-ar fi făcut plăți reciproce, în contul de TVA al fiecăruia trebuiau să se regăsească următoarele sume (presupunem că fiecare avea în contul de TVA 100 lei sold inițial): 

Societatea A: 
Sold inițial: 100 lei; 
Încasări de la Societatea B: 0 lei; 
Plăți către societatea B: 19 lei; 
Sold final la sfârșitul perioadei: 81 lei. 

Societatea B: 
Sold inițial: 100 lei; 
Încasări de la societatea A: 19 lei; 
Plăți către societatea A: 0 lei. 
Sold final la sfârșitul perioadei: 119 lei. 

În cazul în care compensarea nu ar fi implicat corecții de TVA, fiecare ar fi avut în sold aceiași 100 lei pe care i-a avut inițial. 

În acest caz, apreciem că răspunsul ANAF, de asemenea, nu se aplică. 

Astfel, plata defalcată ar putea să nu se aplice în cazul compensărilor, dar ar putea necesită corecții, respectiv: 
- Societatea B, după compensare, trebuie să mute din contul curent în contul de TVA suma de 19 lei (diferență dintre TVA colectat de 19 lei) 
- Societatea A ar putea cere ANAF dreptul de a transfera din contul de TVA în contul curent suma de 19 lei. 

 3. Operațiuni realizate între persoane înregistrate respectiv persoane neînregistrate în scopuri de TVA. 
Nici în acest caz răspunsul ANAF nu ar fi aplicabil, urmând a exemplifica în cele ce urmează: 

O societate, Societatea A, înregistrată în scopuri de TVA, cumpără de la un furnizor neînregistrat în scopuri de TVA (Societatea B), marfă în sumă de 119 lei (valoare totală factură, suma netă). În același timp, Societatea A vinde către Societatea B, marfă în valoare de 119 lei (valoare netă 100 lei și TVA 19 lei-cota aplicabilă este 19%). 

Dacă decontarea sumelor s-ar fi făcut prin transfer bancar, contul de TVA al Societății A ar fi arăt astfel (presupunem un sold inițial de 100 lei): 
Sold inițial: 100 lei; 
Încasări de la Societatea B: 19 lei; 
Plăți către societatea B: 0 lei (factura nu a avut TVA); 
Sold final la sfârșitul perioadei: 119 lei. 

În cazul în care compensarea nu ar fi implicat corecții de TVA, Societatea A ar fi avut în sold aceiași 100 lei pe care i-a avut inițial. 

Apreciem totuși ca societatea A ar trebui să-și facă o corecție în sensul în care trebuie să transfere 19 lei din contul curent în contul de TVA. 

Acestea sunt însă numai 3 din situațiile care fac răspunsul ANAF incomplet, practica putând genera și alte asemenea cazuri.