Plecăm de la motivele pentru care o societate apelează la cesiunea de creanțe (expuse mai sus) și analizăm pe rând, respectiv: 

 

Cesiunea este utilizată pentru a stinge o datorie către un al doilea partener 

Din exprimarea legiuitorului pare că această situație nici nu a fost luată în seamă (cesionarul are obligația să plătească în contul de TVA ...), deși este tot o cesiune de creanță, perfect valabilă și posibilă, des întâlnită în practică. 

În această primă situație, după cesiune, clientul Y va achita suma datorată societății X direct furnizorului Z. Pentru societatea X, cesiunea de creanță înseamnă stingerea creanței clientului Y, concomitent cu stingerea datoriei pe care o are față de furnizorul Z. Presupunem că tranzacțiile provin din operațiuni impozabile pentru care se aplică aceeași cotă de TVA, motiv pentru care acest tip de cesiune rămâne fără impact în ceea ce privește plata defalcată a TVA. 

Lucrurile stau diferit în cazul în care operațiunile care stau la baza creanței respectiv datoriei au regim diferit de impozitare (taxabile vs scutite, taxabile cu cote diferite), dar acest caz face subiectul unei alte analize. 

 

Creanța a fost cesionata unui terț în schimbul unei sume de bani 

Acesta este situația asupra căreia legiuitorul a vrut să-și îndrepte atenția și care se analizează cel mai bine prin intermediul unui exemplu concret. 

Plecăm de la premisa că societatea X are de încasat suma de 1.190 lei (1.000 lei bază și 190 lei TVA) de la un partener comercial, provenită dintr-o livrare realizată în Iulie 2017. Societatea X decide să-și înstrăineze creanța, motiv pentru care apelează la un terț căruia i-o cesionează contra unei sume, în 31 ianuarie 2018, astfel: 

  • cazul 1: creanța a fost cesionata pentru suma de 1.000 lei 
  • cazul 2: creanța a fost cesionata pentru o sumă mult mai mică, de numai 150 lei. 

 

Cazul 1 - creanța a fost cesionata pentru suma de 1.000 lei. În acest caz, cesionarul va achita cedentului suma de 1.000 lei astfel: 
- 190 lei în contul de TVA al cedentului; 
- restul de 810 lei în contul curent al cedentului. 

 

Cazul 2 - creanța a fost cesionata pentru suma de 150 lei, caz în care cesionarul va achita cendentului suma de 150 lei integral în contul de TVA. În plus, cedentul are obligația de a transfera din contul curent în contul de TVA diferența până la 190 lei (contravaloarea TVA din creanța cesionată), respectiv 40 lei. 

 

Impactul asupra cedentului 

Pentru un impact sporit, presupunem ca cedentul nu aplica sistemul de TVA la încasare. Astfel, pentru livrarea de 1.190 lei care a stat la baza creanței, cedentul a achitat TVA-ul, cel probabil din disponibilul aflat contul curent. Odată cu cesiunea creanței, contul de TVA: 

  • pentru cazul 1 i se alimentează cu suma de 190 lei proveniți de la cesionar; 
  • pentru cazul 2 i se alimentează cu suma de 150 lei proveniți de la cesionar si 40 lei transferați din contul curent. 

 

În ambele cazuri, cedentul trebuie să apeleze la ANAF pentru a i se permite transferul din contul de TVA în contul curent a sumei de 190 lei, dar acest lucru se realizează într-un interval de cel puțin trei zile, interval de incert având în vedere numărul mare de cereri cu care se ca confrunta ANAF urmare a aplicării acestul sistem.