Care sunt entitățile raportoare ce au obligații conform Legii nr. 129/2019?

 

Intră sub incidența Legii nr. 129/2019 DOAR entitățile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 129/2019, respectiv:

a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine;

b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare persoane juridice străine;

c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale;

d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, cenzorii, persoanele care acordă consultanţă fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă;

f) notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea

sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;

g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f);

h) agenţii imobiliari;

i) alte entităţi şi persoane fizice care comercializează, în calitate de profesionişti, bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.



(2) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (1), agenţii şi distribuitorii instituţiilor emitente de monedă electronică şi instituţiilor de plată, inclusiv cei ai instituţiilor din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României ori punctul central de contact, după caz, respectă obligaţiile legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului.

(3) În aplicarea alin. (2), instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată le impun contractual agenţilor şi distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României conformarea la prevederile din prezenta lege şi din reglementările emise în aplicarea acesteia şi stabilesc mecanismele de conformare”.

 

Obligația prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, de desemnare a unei persoane în relația cu Oficiul, trebuie îndeplinită de către entităţile menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 și pentru clienții proprii?



Obligația prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, de desemnare a unei persoane în relația cu Oficiul, trebuie îndeplinită de însăși entitatea căreia îi revine respectiva obligație, și nu de către auditorul, expertul contabil, contabilul autorizat, cenzorul sau persoana care îi acordă consultanță fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă.

 

Obligaţia de raportare către Oficiu a tranzacţiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, efectuate de către clienții entităţilor menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 revine acestor entități sau clienților?

 

Raportarea către Oficiu a tranzacţiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, efectuate de către clienții entităţilor menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, revine clienților înșiși și nu auditorului, expertului contabil, contabilului autorizat, cenzorului sau persoanei care îi acordă consultanță fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă.

PRECIZARE:

În situația în care, din verificările realizate cu privire la activitățile clienților proprii, rezultă indicatori de suspiciune conform art. 6 din lege, entităţile menționate la art. 5 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 au obligația transmiterii unui raport de tranzacții suspecte.

 

Care sunt obligațiile de raportare ale entităților raportoare conform Legii nr. 129/2019?


1. Raportarea tranzacţiilor suspecte - art. 6.

2. Raportarea tranzacțiilor care NU prezintă indicatori de suspiciune - art. 7, respectiv:

  • raportarea tranzacţiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro;
  • raportarea transferurilor externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, realizată EXCLUSIV de către instituţiile de credit şi instituţiile financiare definite conform legii;
  • raportarea transferurilor de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro, realizată EXCLUSIV de către entitățile prin intermediul cărora se realizează activitatea de remitere de bani.

 

Raportarea tranzacțiilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, nu exclude și raportarea acestora ca tranzacții suspecte, dacă există indicatori de suspiciune, conform art. 6 din lege.

 

Sursa: www.onpcsb.ro/